Neplata pensiilor si salariilor, minciuna sau adevar?

Romania nu s-a imprumutat de la FMI pentru a avea bani de pensii si salarii, ci pentru a acoperi un deficit bugetar din ce in ce mai mare. Oricat s-ar vorbi de necesitatea unei reforme a sistemului de salarizare din mediul bugetar pentru a se elimina pensiile si salariile “nesimtite”, nu acestea sunt cele care pun presiune pe bugetul statului.

Pe langa cele o mie de exemple de bugetari sau pensionari cu venituri inimaginabil de mari pe care guvernantii le pot oferi, exista cel putin o suta de mii de alte cazuri de bugetari si de inca de sapte-opt ori pe atatia pensionari care primesc minimul pe economie sau mai putin de 1.000 de lei pe luna.

Acestia se revolta cel mai mult atunci cand aud ca un alt bugetar castiga de trei, patru sau de zeci de ori mai mult decat ei si tot acestia sunt cei pe care ii sperie cu adevarat gandul ca s-ar putea sa nu-si mai primeasca nici bruma aceea de salariu sau pensie.

Ne place sau nu, politicienii nostri sunt in campanie, iar tot ceea ce zic sau fac are un scop electoral.

Toate discutiile despre pensiile si salariile “nesimtite” ale unor bugetari, fie ei parlamentari sau nu, despre asumarea raspunderii pe legea salarizarii unice sau despre utilitatea ultimei transe de la Fondul Monetar – pe care o putem accesa doar in contextul in care avem un guvern de politicieni, condus de un tehnocrat care vorbeste limbajul FMI – s-au purtat pentru a ajunge la urechile acestor oameni, astfel incat ei sa nu mai voteze sau sa voteze impotriva celor “facuti” responsabili pentru toate aceste nedreptati.

Dar sa revenim la povestea cu deficitul. Acesta nu este mai mare, deoarece cheltuielile sunt mai mari, ci pentru ca veniturile sunt mai mici. Cand vrei sa reduci cu adevarat deficitul, nu este suficient sa tai cheltuielile in stanga si in dreapta fara discernamant, cu un procent oarecare, sau sa recurgi la cresterea fiscalitatii, fie prin trecerea la o cota unica mai mare, fie prin majorarea taxei pe valoare adaugata, ci trebuie adoptate si masuri care sa imbunatateasca gradul de colectare a taxelor si impozitelor prin scoaterea din zona gri sau chiar neagra a unor afaceri.

In 20 de ani de tranzitie, Romania nu a avut niciodata buget excedentar, dar numai acum exista o preocupare atat de intensa pentru reducerea si finantarea cu orice pret a deficitului. De ce? Una dintre explicatii ar putea fi aceea ca reducerea deficitului este o conditie obligatorie pentru a putea trece la moneda unica europeana. Dar acesta nu este singurul criteriu obligatoriu de convergenta pe care nu-l indeplinim. Alaturi de deficit Romania nu se incadreaza nici in tinta de inflatie si nici in variatia de curs valutar admisa de UE, la care se adauga riscul de a depasi gradul maxim de indatorare externa.

Cu toate acestea se vorbeste doar despre deficit, si asta pentru ca este o poveste usor de spus de catre politicieni. Adesea, prin forma simplificata in care este prezentata aceasta poveste se lasa impresia in randul maselor ca atunci cand creste deficitul, creste automat si riscul sa nu mai fie bani de pensii si salarii.

In realitate, plata pensiilor si salariilor nu este ultima grija a statului, acestea trebuind sa fie platite din banii care mai raman dupa ce s-au facut investitiile in infrastructura, in promovare turistica sau in achizitii publice, ci este una dintre prioritatile statului. Cand vii si spui ca nu exista bani de pensii si salarii inseamna fie ca ai pus omul si asigurarea traiului sau decent pe ultimul plan, in urma ridicarii unui perete de spital, turnarii unui kilometru de asfalt sau a reabilitarii pe jumatate a unei cladiri, fie ca nu exista bani pentru nimic altceva, de la dotari de spitale pana la manuale pentru elevi.

In aceasta din urma situatie, transa de la FMI nu va face nimic altceva decat sa amane cu doua-trei luni, pana dupa alegeri, intrarea tarii in incapacitate de plata, ceea ce ar fi mai mult decat grav.

Daca totusi sunt bani alocati pentru proiecte de infrastructura sau pentru alte investitii, atunci inseamna ca exista si alte surse de unde pot fi luati banii pentru pensii si salariii, nu doar de la FMI, asa cum sustine seful statului.

sursa: www.ziare.com

Marti 13: Guvernul se clatina. Leul, in corzi. Pica acordul cu FMI?

Desi guvernul se poate destrama, analistii sustin ca cel mai bine este ca cei care vor conduce tara sa se concentreze pe indeplinirea tintelor agreate cu Fondul Monetar International si Comisia Europeana la momentul incheierii acordului de finantare externa.

“Din punct de vedere economic, guvernul trebuie sa urmareasca indeplinirea cerintelor impuse de FMI, dar se va pierde cel putin o luna pana cand se va forma un nou guvern sau pana cand se va rezolva aceasta situatie. In aceasta luna s-ar putea face multe lucruri pentru a incuraja economia”, a declarat Laurian Lungu,

managing partner in cadrul Macroanalitica, pentru Wall-Street.

Economistul sustine ca efectul negativ al presiunilor politice si al problemelor economiei se vor vedea, in primul rand, in evolutia monedei si, intr-un scenariu pesimist, am putea vedea si un nou maxim al cursului de schimb EUR/RON dupa cel de 4,3127 lei/euro atins pe 22 ianuarie 2009.

“Tendinta leului este de depreciere, dar nu ma astept la fluctuatii mari ale cursului daca nu intervine Comisia Europeana sau Fondul Monetar International. Daca se pierde foarte mult timp si exista riscul real sa nu se indeplineasca tintile macroeconomice agreate exista posibilitatea ca FMI si CE sa intervina cu o reactive pentru ca, in final, ei sunt creditorii Romaniei”, a mai explicat Laurian Lungu, adaugand ca lipsa credibilitatii se accentueaza in tara noastra.

Si Ionut Dumitru, economistul sef al Raiffeisen Bank Romania, sustine ca in cazul in carerece prea mult timp cu aceste divergente politice si pana cand vom avea un nou guvern atunci aranjamentul cu FMI ar putea fi afectat, iar in cel mai probabil caz, presiunile de depreciere pe leu vor fi vizibile.

sursa: www.wall-street.ro